Impactul cititului timpuriu asupra dezvoltării cognitive a adolescenților
Un copil care începe să citească din plăcere până la vârsta de nouă ani ajunge la adolescență cu o structură cerebrală semnificativ diferită față de un coleg care nu a dobândit niciodată acest obicei, conform unui studiu recent. Cercetătorii au descoperit că cititul timpuriu de plăcere era corelat cu zone și volume corticale totale mai mari ale creierului, potrivit DailyGalaxy.
Diferențele au apărut în regiunile care guvernează procesarea limbajului, controlul atenției și integrarea senzorială, inclusiv cortexul temporal, frontal și insular, regiuni asociate cu o sănătate mentală îmbunătățită și o mai bună reglare comportamentală.
Echipa de cercetare a identificat un prag clar legat de timpul dedicat cititului: cititul timp de 12 ore pe săptămână a marcat punctul optim cognitiv. Scorurile cognitive au crescut odată cu creșterea timpului săptămânal dedicat citirii, stabilizându-se în jurul a 12 ore, iar apoi scăzând treptat. Cercetătorii sugerează că acest compromis poate fi legat de timpul redus dedicat altor activități care susțin dezvoltarea cognitivă, cum ar fi sporturile structurate și interacțiunile sociale față în față.
Constatările au fost validate și după controlarea unor variabile precum vârsta, sexul, stadiul de pubertate, indicele de masă corporală, rasa, etnia, nivelul de educație al părinților și venitul familiei. De asemenea, rapoartele părinților și ale profesorilor au evidențiat mai puține simptome de deficit de atenție la copiii care citesc de plăcere.
Un alt aspect semnificativ relevat de studiu este legat de vocabularul adolescenților. Cei care citeau zilnic de plăcere identificau cu 26% mai multe cuvinte decât cei care nu citeau niciodată în timpul liber, iar cei crescuți în case cu multe cărți obțineau un scor cu 42% mai mare decât cei din medii cu puține cărți.
Textele care necesită o înțelegere profundă și susținută, precum romanele, eseurile și lucrările argumentative, au produs cele mai mari beneficii în randamentul cognitiv al adolescenților. Aceste formate obligă creierul să construiască sens din simboluri, să urmărească secvențe narative sau logice pe parcursul unor pasaje extinse și să rețină mai multe idei simultan.
