România în topul inflației: Cum se situează țara noastră în raport cu celelalte state europene în privința creșterii prețurilor
Nu este o noutate că de aproape un an România are cea mai mare rată a inflației din UE, dar se pare că în luna martie ne-am bătut propriul record, depășind rata situată între 8,3 și 8,6% din ultimele 7-8 luni. Asta dacă luăm în considerare doar inflația de bază (indicele armonizat la nivel UE).
Astfel începutul lunii aprilie Bațională a României (BNR) anunța deja că rata anuală a inflației va crește în martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a scumpirii carburanților. La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 (indice BNR care măsoară inflația de bază) ajustat și-a stopat ascensiunea în debutul anului, înregistrând pe ansamblul primelor două luni o mică scădere – la 8,3 la sută în februarie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025.
Alte țări care au raportat o creștere notabilă a inflației în cursul lunii au fost Croația (4,6%) și Lituania (4,4%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Danemarca (1,0%), Cehia (1,5%), Cipru (1,5%) și Suedia (1,5%), notează Europedata.
Inflația anuală în zona euro a ajuns la 2,6% în martie 2026, în creștere de la 1,9% în februarie. Cu un an mai devreme, rata era de 2,2%. La nivelul Uniunii Europene , inflația anuală a crescut la 2,8% în martie 2026, față de 2,1% în luna precedentă și 2,5% cu un an mai devreme. Pe sectoare, serviciile au reprezentat cea mai mare contribuție la inflație, de 1,49 puncte procentuale. Energia a contribuit cu 0,48 puncte procentuale, în timp ce alimentele, alcoolul și tutunul au adăugat 0,45 puncte procentuale. Bunurile industriale neenergetice au contribuit cu 0,13 puncte procentuale.
Prețurile energiei au arătat o schimbare de direcție față de lunile anterioare. După o perioadă de rate anuale negative, sectorul energiei a înregistrat o creștere anuală de 5,1% în martie, cu o creștere lunară de 7,0%. Serviciile au continuat să aibă o contribuție constantă, în timp ce alimentele și categoriile conexe au menținut un impact mai mic, dar constant, asupra inflației generale.
Indicatorii inflației de bază, care exclud energia și anumite categorii de alimente, au rămas mai stabili. Inflația excluzând energia s-a situat la 2,3% în martie, ceea ce indică faptul că variațiile prețurilor în afara energiei au fost mai puțin volatile. Alți indicatori care exclud categorii suplimentare au prezentat tendințe similare, rămânând aproape de 2,2% sau 2,3%.
În plus, România a raportat cel mai mare deficit al datoriei publice din Uniunea Europeană pe anul 2024 , de 9,3%, conform Eurostat. În aceeași perioadă aproximativ 12 state membre ale UE au înregistrat deficite de 3% peste nivelul de anul trecut, alte țări raportând un deficit ridicat, inclusiv Polonia (-6,5%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,5%). În timp ce șase țări au raportat un surplus în 2024, arată datele, inclusiv Danemarca (+4,5%), Cipru (+4,1%), Irlanda (+4,0%), Grecia (+1,2%), Luxemburg (+0,9%) și Portugalia (+0,5%).
