Raportul EIU: Evoluția democrației în lume și impactul asupra economiei
Plângerile privind starea democrației pot părea abstracte, dar consecințele declinului acesteia sunt palpabile, manifestându-se prin războaie, lovituri de stat, alegeri contestate și restricții ale libertăților civile la nivel global. The Economist Intelligence Unit (EIU), divizia de cercetare și analiză a grupului britanic The Economist, monitorizează această tendință încă din 2006.
Cea mai recentă actualizare a indicelui de democrație al EIU arată o ușoară îmbunătățire a situației: scorurile a aproape trei sferturi dintre cele 167 de țări analizate s-au menținut stabile sau au înregistrat progrese în ultimul an. Indicele global a crescut cu 0,02 puncte, una dintre cele mai semnificative creșteri din 2012. Pașii în direcția bună sunt evidențiați și de clasificarea țărilor în patru categorii distincte: democrații depline și imperfecte, regimuri hibride și autoritare.
Conform EIU, Norvegia rămâne cea mai democratică țară din lume, ocupând această poziție de 16 ani. Noua Zeelandă se situează pe locul al doilea, urmată de celelalte țări nordice. Îmbunătățiri semnificative s-au înregistrat în zona de mijloc a clasamentului, cu America Latină și Caraibe evidențiindu-se ca regiunea cu cea mai mare creștere. După nouă ani de declin, această zonă a înregistrat progrese în mai mult de jumătate din țările incluse în analiză, datorită unei mai mari implicări politice a populației.
Asia și Africa subsahariană, având populații tinere, au cunoscut și ele creșteri în participarea politică, iar protestele recente din Nepal, Kenya și Madagascar au atras un număr semnificativ de cetățeni în sfera politică. În unele state, creșterea implicării electoratului poate fi atribuită, într-o oarecare măsură, impactului lui Donald Trump, cu alegeri ce au atras un număr neobișnuit de mare de alegători la urne în anul precedent.
În ceea ce privește România, țara a evoluat de la un regim hibrid la o democrație imperfectă, în urma unei puternice prezențe la vot ce a contribuit la înfrângerea unui candidat naționalist susținut de aliații lui Trump. În același timp, Canada a urcat cinci locuri în clasament, datorită celei mai mari participări la vot din ultimele trei decenii, marcând o reacție la politicile de tip MAGA. Danemarca a avansat patru poziții până pe locul trei, fiind apreciată pentru gestionarea eficientă a provocărilor legate de Groenlanda.
În contrast, Statele Unite au înregistrat o scădere a scorului democratic, cu eforturile de restrângere a accesului la vot, utilizarea armatei pentru reprimarea protestelor și polarizarea politică continuă. Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală a perturbat funcționarea guvernului, iar încercările de a reduce libertatea presei au afectat drepturile civile. America a pierdut 0,2 puncte față de anul precedent, menținându-se ca o democrație imperfectă.
În concluzie, deși declinul democrației globale pare să se atenueze ușor, există provocări persistente, în special în Statele Unite, unde trendul negativ continuă să se manifeste.
