Controverse în industria reutilizării: Ce aduce proiectul de OUG al Ministerului Mediului pentru produsele second-hand
Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul Economiei, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență care ar putea să impună reguli mult mai stricte la importurile de produse reutilizabile, inclusiv textile. Deși intenția din spatele acestui proiect este lăudabilă – reglementarea strictă a deșeurilor – România nu este o groapă de gunoi, reprezentanții industriei reutilizării susțin că textul propus introduce obligații excesive și necorelate cu realitatea din teren, lucruri care ar putea afecta grav funcționarea sectorului.
De la publicarea textului de proiect de OUG al Ministerului Mediului și până acum, petiția online inițiată de Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) denumită „Semnează ca să mai poți cumpăra haine second-hand” a strâns aproape 6.000 de semnături. Într-un răspuns transmis la solicitarea Mediafax, Zoltan Gündisch, președintele ARETEX, detaliază principalele probleme ale proiectului, care urmează să intre în dezbatere publică pe 16 aprilie.
Obligații „disproporționate” față de restul UE
Potrivit ARETEX, proiectul introduce un set de cerințe administrative care nu se regăsesc în alte state membre ale Uniunii Europene. Printre acestea se numără: etichetarea individuală a fiecărui produs, avize prealabile pentru activități, cerințe complexe de trasabilitate, limitări privind transportul, sancțiuni considerate excesive. Aceste măsuri nu sunt justificate de riscuri reale demonstrate și depășesc cadrul european.
Confuzie între produse și deșeuri
Unul dintre cele mai criticate aspecte este modul în care proiectul tratează produsele second-hand. ARETEX atrage atenția că articolele reutilizabile sunt tratate ca potențial periculoase și există riscul ca acestea să fie considerate deșeuri doar prin trecerea timpului, contrazicând principiile economiei circulare și legislația europeană în domeniu.
Etichetare imposibil de aplicat în practică
Proiectul de OUG prevede obligații de etichetare care includ informații precum compoziția exactă a materialelor și specificarea aditivilor utilizați de producător, informații care nu sunt disponibile în cazul produselor second-hand. Operatorii nu au posibilitatea reală de a le determina. Etichetarea există deja la nivel de retail, însă proiectul extinde această cerință la nivelul comerțului cu ridicata, unde produsele sunt transportate în baloți sau saci, făcând etichetarea individuală imposibilă din punct de vedere operațional.
Cerințe suplimentare de procesare: costuri și blocaje
Alte prevederi criticate vizează tratarea produselor: spălarea și călcarea fiecărui articol, sortarea după compoziție și culoare. ARETEX susține că aceste măsuri nu sunt utilizate în sectorul reutilizării, că ar face modelul economic nerentabil și că nu există dovezi privind riscuri reale pentru sănătatea publică. Restricțiile logistice și efectele în lanț ar putea duce la creșterea prețurilor finale și reducerea reutilizării textilelor.
Risc de infringement la nivel european
Organizația avertizează asupra posibilității declanșării unor proceduri de infringement a României de către UE din cauza bariere administrative și comerciale suplimentare, restricțiilor asupra liberei circulații a mărfurilor și introducerii unor standarde tehnice nearmonizate la nivel european.
Ce propune ARETEX
La dezbaterea publică de pe 16 aprilie, ARETEX va propune o serie de modificări punctuale, printre care: eliminarea cerințelor imposibil de aplicat, trecerea la documentare la nivel de lot, eliminarea obligației de a furniza informații indisponibile, separarea semantică clară între produse reutilizabile și deșeuri, înlocuirea sancțiunilor excesive cu un cadru proporțional.
Proiectul de OUG al Ministerului Mediului privind produsele reutilizabile este în dezbatere publică pe 16 aprilie și ridică semne de întrebare în industria reutilizării. Este necesară o reglementare echilibrată, construită împreună cu industria, care să combată frauda fără a afecta un sector esențial pentru economia circulară, locurile de muncă și accesul populației la produse accesibile.
