Anatomia prețului carburanților: cum se îmbogățește statul din taxe și accize
O analiză detaliată a prețului carburanților dezvăluie modul în care acesta este format și cum statul își mărește veniturile din taxe și accize. Guvernul Bolojan a anunțat recent măsuri pentru a limita creșterea prețurilor la carburanți, în contextul unei situații internaționale tensionate și a nemulțumirilor șoferilor români.
Prețul la pompă al carburanților este alcătuit din mai multe componente, iar marja de profit a comerciantului este de aproximativ 5-7% din prețul final. În schimb, statul încasează peste 60% din prețul unui litru de carburant, prin accize și TVA, precum și alte taxe aplicate pe lanțul de distribuție și rafinare.
Creșterile prețurilor carburanților nu sunt mereu corelate cu fluctuațiile prețului petrolului la nivel internațional, din cauza rezervelor proprii ale distribuitorilor și a elementelor de speculă prezente pe piață. În ciuda scăderii prețului petrolului, prețurile la pompă au continuat să crească, iar România a devenit una dintre piețele cu cele mai mari prețuri la carburanți din regiune.
Guvernul Bolojan a intervenit în urma presiunilor publice și a anunțat limitarea adaosului comercial pentru benzină și motorină, dar și a exporturilor. Statul încasează aproximativ 65,5% din prețul unui plin de combustibil, în timp ce costurile efective de producție și distribuție reprezintă doar 34,5% din prețul plătit de consumatori.
Astfel, analiza detaliată a prețului carburanților dezvăluie modul în care statul se îmbogățește din taxele și accizele aplicate pe carburanți, în timp ce șoferii români resimt impactul major al acestor costuri în buzunarele lor.
