Guvernul, acuzat de ignorarea hotărârilor judecătorești: CSM avertizează că eșalonarea sumelor poate duce la pierderea esenței dreptului
În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor. Sumelor reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, li s-au scăzut considerabil, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. Puterea executivă a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.
CSM a atras atenția că instanțele europene au stabilit că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite, dar nu le pot reeşalona, riscând pierderea esenței drepturilor. Guvernul a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, încălcând predictibilitatea propriei norme și obligația de a respecta hotărâri judecătorești definitive.
Crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat generează obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, precum dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație. Amânarea perpetuă a plăților lipsește de efect hotărârile judecătorești definitive și induce ideea că respectarea acestora ar putea fi facultativă, contrar ordinii constituționale.
CSM va iniția și va susține demersuri pentru realizarea efectivă a drepturilor obținute de magistrați, conform atribuțiilor conferite de Constituție și de lege, în ciuda realocării sumelor de la Justiţie către alte destinații, semnificative pentru mentalitatea liderilor coaliției de guvernare.
Într-un comunicat de presă transmis vineri de CSM, se precizează că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite. Cu toate acestea, „nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”. Potrivit documentului citat, procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”.
„Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal. Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale.
Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, se mai arată în documentul citat.
