Andrei a dispărut! Ce se ascunde în spatele ratelor de ocupare șocante din România?
Andrei Apetrei, un bărbat de 52 de ani dintr-un oraș mic din sudul României, este un exemplu emblematic al realității dureroase a economiei actuale. După aproape două decenii de muncă într-o fabrică, a fost lăsat pe margine când aceasta s-a închis. De un an, Andrei nu mai apare nici în statisticile șomerilor, nici în cele ale celor activi. A renunțat să mai caute un loc de muncă și a căutat soluții alternative pentru a supraviețui. Astăzi, trăiește din munci ocazionale și sprijinul familiei, dar nu există în cifrele care ar trebui să definească economia României.
Cifrele dezvăluie o realitate alarmantă
În această toamnă, rata de ocupare a populației active de 20–64 de ani din România se află la 69,4%, iar pentru tineri (15–24 ani) este de doar 17,9%. Aceste statistici pot părea acceptabile la prima vedere, dar ele ascund o realitate îngrijorătoare: aproape 30% din românii apți de muncă nu au un loc de muncă. Aceasta înseamnă că nu contribuie la economie și nu acumulează vechime pentru pensie, exact ca Andrei.
De ce contează rata de ocupare?
Deși șomajul măsoară doar persoanele care nu au un loc de muncă, dar caută activ, rata de ocupare merge mai departe. Aceasta include și persoanele descurajate, cele care lucrează informal sau care îngrijesc familii. Andrei este un exemplu perfect de persoană care, deși nu este contabilizată în statisticile oficiale, îngreunează economia. El nu plătește contribuții, nu acumulează pensie și va avea nevoie, cel mai probabil, de ajutor social în viitor.
Tinerii: un semnal de alarmă
Rata de ocupare de 17,9% în rândul tinerilor ne oferă o imagine despre tranziția dificilă de la școală la muncă. Cu joburi puține și prost plătite, migrarea timpurie și descurajarea rapidă devin realități. Tinerii de astăzi, precum Andrei de mâine, se confruntă cu obstacole majore în a-și găsi un loc de muncă stabil.
O problemă structurală, nu doar conjuncturală
O rată de ocupare scăzută afectează bugetul statului, face pensiile mai fragile și limitează creșterea economică. Într-o țară care îmbătrânește, nu ne putem permite luxul de a lăsa oameni apți de muncă pe margine.
Concluzie
Andrei nu este contabilizat în statisticile oficiale, dar nu face parte din economia care se dezvoltă. România are mai mulți „Andrei” decât sugerează cifra de 69,4%. Rata de ocupare este un indicator crucial al sănătății economiei, iar o rată scăzută generează probleme profunde în societate. Este esențial să înțelegem câți oameni sunt, de fapt, activi în piața muncii pentru a aborda aceste provocări.
Etichete: criza locuri disparitie economica munca informala rata ocupare somaj tineri
