România în fața prăpastiei financiare: Avertisment de proporții despre o posibilă criză a datoriei suverane!
România se află într-o situație alarmantă! De la 35% din PIB în 2019, datoria publică a sărit la un uluitor 59% în iulie 2025. Acest lucru este rezultatul unei evoluții economice nesustenabile, iar Consiliul Fiscal avertizează că țara noastră este pe cale de a intra într-o criză a datoriei suverane care ar putea avea consecințe devastatoare.
Deficitul bugetar atinge cote alarmante!
Începând cu 2020, România a intrat în procedură de deficit excesiv și acum, guvernul se vede nevoit să revizuiască țintele de deficit. Cu un deficit cash și ESA estimat la 8,4% din PIB, acest nivel este considerat ambițios, dar, fără măsuri corective, deficitul ar putea depăși 9% din PIB!
Veniturile fiscale: O problemă de siguranță națională
Unul dintre cele mai mari obstacole ale economiei românești este colectarea veniturilor fiscale, care a fost de doar 28,7% din PIB în 2024. Comparativ, Cehia și Ungaria înregistrează 35% și, respectiv, 40,1% din PIB. Consiliul Fiscal subliniază că o colectare mai bună a veniturilor fiscale este esențială pentru a evita o criză majoră.
Impactul corecției bugetare
Corecția bugetară, deși necesară, va afecta negativ veniturile cetățenilor și încasările firmelor, generând nemulțumiri. Investițiile publice, estimate la 7,8% din PIB, inclusiv fondurile europene din PNRR, ar putea atenua impactul, dar presiunea asupra economiei rămâne uriașă.
Deficitele gemene: O povară grea!
România se confruntă cu „deficitele gemene” – bugetar și de cont curent – ce pun o presiune imensă asupra politicii monetare. Creșterea cheltuielilor militare în anii următori adaugă o povară suplimentară, iar contextul internațional nefavorabil complică și mai mult ajustările necesare.
OUG privind rectificarea bugetară
Ministerul Finanțelor a lansat recent o dezbatere publică pe tema celei de-a doua rectificări bugetare din acest an. Deficitul bugetar se va menține la 8,4% din PIB, iar veniturile bugetului de stat se vor diminua cu 2,1 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor scădea cu peste 2,7 miliarde de lei. O situație care necesită acțiuni rapide și decisive!
