27 Noiembrie: O Sărbătoare Mysterioasă și Povestea Uimitoare a Sfântului Iacob!
Pe 27 noiembrie, creștinii sărbătoresc un nume deosebit: Sfântul Iacob, o figură emblematică a credinței ortodoxe, asociată cu o cruce neagră în calendar. Dar cine a fost acest mare sfânt și ce se ascunde în spatele legendei sale?
Cine a fost Sfântul Iacob?
Sfântul Iacob a trăit în secolul al IV-lea, în cetatea persană Bitlava. Deși a fost prieten cu împăratul persan Izdegherd, a căzut în păcatul jertfirii zeilor. Mama sa, îngrijorată, i-a scris o scrisoare emoționantă: „O, ticălosule! Pentru ce ai lăsat pe Dumnezeu, Împăratul cerului, pentru cinstea omenească?” Aceste cuvinte l-au marcat profund.
Răscolit de remușcări, Iacob a decis să se întoarcă la credință, afirmând: „Voi petrece bătând neîncetat în ușa milostivirii lui Dumnezeu.” Știa că, în ciuda greșelilor sale, Dumnezeu este milostiv și îi va deschide calea spre iertare.
Chinurile Sfântului Iacob
Curajul lui Iacob a fost pus la încercare atunci când a mărturisit că este creștin. Împăratul a ordonat să i se taie mădularele. Înainte de a suferi aceste chinuri, el s-a rugat: „Doamne Dumnezeul meu, dă-mi tărie și putere în ceasul acesta pentru a răbda durerile.” A recunoscut că s-a lepădat de Hristos, dar acum dorea să se întoarcă.
După ce i-au tăiat degetele de la o mână, Iacob a spus: „Eu sunt oaie a turmei lui Hristos.” Nu a vrut să cruțe niciun mădular, alegând să se sacrifice pentru credința sa. Astfel, a continuat să sufere, până când, în cele din urmă, i s-a tăiat capul, devenind un simbol al curajului și al credinței neclintite.
Povestea lui Sfântul Iacob ne amintește de puterea credinței și de sacrificiul pe care unii sunt dispuși să-l facă pentru a-și apăra convingerile. În fiecare an, această sărbătoare ne invită să reflectăm asupra valorilor noastre și asupra drumului credinței.
