Șocant! Peste 136.000 de muncitori străini în România: Ce trebuie să știi!
România devine tot mai mult o destinație de vis pentru muncitorii străini! La sfârșitul lunii august, peste 136.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene aveau permise de ședere pentru muncă în țara noastră. Cei mai mulți vin din Nepal, Sri Lanka, Turcia, Moldova și India, iar doi din trei imigranți aleg să se stabilească în marile orașe: București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. Aceștia caută salarii mai bune și văd România ca o poartă de acces către alte țări din Uniunea Europeană!
De ce aleg străinii România?
Pentru mulți muncitori străini, România nu este doar o destinație temporară, ci o oportunitate de a-și construi un viitor mai bun. Studiile arată că majoritatea imigranților vin în căutarea unor salarii mai mari comparativ cu cele din țările lor de origine. Accesibilitatea proceselor de obținere a vizelor și avizelor de muncă în România, comparativ cu țările din Europa de Vest, atrage tot mai mulți migranți din Asia de Sud-Est.
Structura muncitorilor străini: Cine sunt aceștia?
Aproximativ 93% dintre acești muncitori se încadrează în intervalul de vârstă 18-64 de ani, ceea ce le oferă un potențial ridicat de participare pe piața muncii. Este important de menționat că majoritatea sunt bărbați, reprezentând 75% din totalul migranților. Munca lor se concentrează în principal în sectoare precum construcțiile, industria prelucrătoare și agricultura.
Creșterea spectaculoasă a angajărilor!
Între 2019 și 2025, numărul muncitorilor străini a crescut semnificativ. De exemplu, în construcții, numărul angajaților a explodat de la 9.853 la 41.518, reprezentând o creștere uluitoare de 321%! Industria prelucrătoare a crescut de asemenea de la 10.815 la 38.700, adică o creștere de 258%. HoReCa este sectorul cu cea mai mare pondere de angajați din afara UE, atingând 13% din totalul angajaților.
Provocările cu care se confruntă muncitorii străini
În ciuda oportunităților, imigranții se confruntă cu numeroase provocări. Condițiile de muncă sunt adesea precare, iar presiunea financiară este imensă. Muncitorii ajung să se îndatoreze înainte de a veni în România, iar mulți se trezesc cu contracte care nu corespund realității. De asemenea, dependența juridică de angajator îi face vulnerabili la abuzuri și condiții de muncă nefavorabile.
Discursul instigator la ură și stigmatizarea migranților
Pe lângă provocările economice, migranții se confruntă și cu un climat social ostil. Discursul instigator la ură împotriva lor a crescut vizibil, mai ales în mediul online, unde sunt adesea asociați cu riscuri de securitate. Această stigmatizare îi determină pe mulți să se simtă nesiguri și să evite raportarea abuzurilor.
Ce trebuie făcut pentru integrarea lor?
Experții recomandă o strategie națională de integrare care să răspundă nevoilor migranților, să simplifice procedurile de migrație și să îmbunătățească accesul la servicii. Este esențial să se creeze un cadru legislativ care să protejeze muncitorii străini de abuzuri și să le asigure drepturile. De asemenea, programele de educație și integrare culturală sunt cruciale pentru a facilita interacțiunea lor cu comunitățile gazdă.
România are ocazia să devină un exemplu de integrare reușită a muncitorilor străini, dar acest lucru depinde de acțiuni concrete și eficiente. Ce părere ai despre această situație? Crezi că România poate oferi un mediu mai bun pentru migranți?
